Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Présentation

  • : Le blog d'Anaxor
  • Le blog d'Anaxor
  • : impresii, calatorii, fotografii si tot ce-mi mai trece prin cap
  • Contact

Recherche

Liens

30 novembre 2008 7 30 /11 /novembre /2008 21:29

“Negutatorul din Venetia” este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui William Shakespeare. Cu totii cunoastem povestea, nu-i asa ? Bassanio, un venetian indragostit de frumoasa Portia, ii cere bani cu imprumut bunului sau prieten, negustorul Antonio, pentru a putea pleca sa-i cucereasca inima iubitei sale. Antonio, la randul sau, se imprumuta de la evreul Shylock, care il uraste din cauza jignirilor pe care i le-a adresat de-a lungul timpului, cu conditia sa-i dea acestuia un funt (unitate de masura egala cu 0,453592 kg) din trupul sau in cazul in care nu-si va putea onora datoria la timpul stabilit.

Antonio este de acord cu aceste conditii, permitandu-i astfel lui Bassanio sa plece in calatoria pe care si-o doreste. Dar sa castigi mana frumoasei Portia nu este atat de usor ! Ea a jurat sa se supuna dorintei tatalui ei de a deveni sotia aceluia care va ghici in care dintre cele trei cufere care i se vor prezenta se afla portretul acesteia, cei care esueaza fiind osanditi la moarte. Cuferele sunt facute din aur, argint si plumb, iar fiecare dintre ele poarta o inscriptie. Bassanio alege cufarul de plumb, castigand astfel mana Portiei.

Intre timp, la Venetia, Antonio afla de scufundarea rand pe rand a navelor sale, ajungand astfel in imposibilitatea de a-si plati datoria, iar Shylock, orbit de ura, cere sa primeasca inima acestuia drept plata, conform contractului semnat.

Bassanio afla de drama prietenului sau si isi paraseste sotia pentru a-i pleca in ajutor, insotit de prietenul sau Gratiano. Portia, impreuna cu servitoarea ei Nerissa, sotia lui Gratiano, pleaca la randul ei sa-l ajute pe Antonio si, deghizata in judecator, reuseste sa-l scape pe acesta de pretentiile lui Shylock si il obliga totodata pe evreu sa se converteasca la Crestinism. Pentru a testa devotamentul lui Bassanio, ea ii cere drept rasplata inelul pe care i l-a dat la plecare, cand l-a pus sa jure ca nu se va desparti nicicand de el, iar Nerissa ii urmeaza exemplul. Cei doi cedeaza inelele, iar sotiile lor pleaca hotarate sa-i invete o lectie despre fidelitate si despre respectarea cuvantului dat.

In paralel ni se prezinta si povestea Jessicai, fiica lui Shylock, care ia o parte din averea familiei, paraseste casa parinteasca si fuge cu iubitul sau Lorenzo, spre disperarea tatalui avar.

Bineinteles, totul se termina cu bine, cuplurile impacandu-se, iar Antonio afland ca trei dintre navele sale au scapat din furtuni si se vor intoarce.

Acestea fiind spuse, sa ne intoarcem la spectacolul prezentat in cadrul Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa !

Si acest spectacol s-a incadrat in tendinta pe care am observat-o la acest festival, unde rolurile principale feminine au fost jucate de barbati. Actorul care a interpretat rolul Portiei a reusit de minune sa-i confere acesteia gratia si delicatetea care caracterizeaza acest personaj, facandu-l totodata comic si unic. Unul dintre momentele cele mai reusite a fost atunci cand Portia, « deghizata » in barbat, a intrat in scena imitand un mers de « macho man » care ne-a facut sa radem in hohote. Iar despre rochia de nunta, sau tinuta de noapte, nici nu mai vorbesc... Au fost de neuitat !

Alte personaje care au facut deliciul publicului au fost Printul Marocului, care isi urla extazul pentru frumusetea Portiei la fiecare trei minute si Printul Aragonului, imbracat in toreador si imitand (in maniera exagerata) mersul acestuia in arena.

Dar personajul care m-a marcat cel mai mult, prin realismul si dramatismul interpretarii, a fost evreul Shylock. Momentele in care acesta isi plangea disperarea, averea pierduta, ura pentru Antonio si ranchiuna fata de crestini sunt interpretate magistral.

Adaptarea scenica a mai adus in fata publicului doua personaje secundare, care au avut, pe rand, rol de marinari, chelneri, servitori sau sfatuitori. Aceste doua personaje masculine aveau gesturi exagerate, efeminate, cu miscari uneori lascive, parand a intruchipa un cuplu gay (personal, sunt de parere ca un adevarat cuplu gay nu s-ar afisa in public de aceasta maniera !). A fost putin ciudat sa le urmarim evolutia pe scena, o parte din cei prezenti fiind de parere ca s-a exagerat, mai ales pentru ca publicul roman nu este obisnuit sa vada astfel de personaje.

Dar sa nu uitam decorul ! Acesta a fost reprezentat de o imagine gigantica ce ne infatiseaza Puntea Suspinelor, precum si cladirile si canalul aferent, iar scena pe care se aflau actorii era formata din mai multe segmente pe rotile, pentru a putea fi rapid modificata in functie de necesitati.

Per total piesa a fost interesanta si bine interpretata, aducand elemente de noutate si prezentandu-ne o altfel de varianta a unei opere binecunoscute. Ce pacat ca nu am poze...

Partager cet article

Repost 0

commentaires

Muza chan 03/12/2008 08:09

"rolurile principale feminine au fost jucate de barbati"

Interesant... inspiratie din kabuki cumva?

Sa vezi si filmul (The Merchant of Venice), Al Pacino in rolul lui Shylock a fost extraordinar.

Anaxor 04/12/2008 20:23


Nu, nu a fost inspirat din kabuki, deoarece doar rolul Portiei a fost jucat de un actor (am pus pluralul gandindu-ma si la celelalte piese care se incadreaza in aceasta tendinta). Filmul nu l-am
vazut, dar il voi cauta... ma intereseaza cum a fost interpretat Shylock.  Thanks for the tip!